O iubesc pe Alba ca Zapada

Mi se-nlăcrimează rece spada
Când ajung în faţa ei şi-o vad,
O iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Şi albastrul ochilor prăpăd.


Uneori ea spune şi cuvinte
Cum ar fi ca frigul e frumos,
Dar îmbrăţişarea mea fierbinte
Ar putea s-o dea din sine jos.

Legea ei e depărtarea noastră,
Ca să fie, nu o vom avea.
Fulgera o lacrimă albastră
Şi mă tem că se topeşte ea.

Îmi păstrez în drob de gheaţă spadă
Nici n-aştept să se mai facă zi,
Şi pornesc spre Albă-ca-Zăpada
S-o ating, dar fără-a o topi.

Şi mi-e frig, dar mult mai drag îmi este
Şi îngheţ păzind-o vinovat,
Şi mă tem că va fugi-n poveste
Şi-o să moară la vreun dezgheţat.

Turture înmiresmat mi-e spada,
Să despice-n jurul ei femei,
o iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Şi-am să mor în basm de dragul ei.

Autor: Adrian Paunescu

Un comentariu:

  1. Anonim16/9/12

    Toamna a cazut,
    Peste parcul mut.
    Tainicule dor,
    In zadar te alint.
    Trandafirii mor.
    Visurile mint.
    Toamna trece acum.
    Invelita in fum.
    Unde-i de argint
    Glasul ei sonor?
    Trandafirii mor.
    Visurile mint.
    Toamna mi te ia,
    Vis stingher, cu ea.
    Lacrima de dor
    Strop de margarint.
    Trandafirii mor.
    Visurile mint.
    Lied de Al.O.Teodoreanu

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...