Amintirea ta

M-ai uitat in Universul rece si mi-ai produs in suflet haos...
M-ai lasat in ecoul amintirilor ce izvorasc din mintea inghetata...

Un urlet dureros, sugrumat, se zbate in mine incercand sa iasa la lumina...
Strig in noaptea intunecata a sufletului in care nu mai poate patrunde nici o raza de lumina... Sunt atat de ratacita in labirintul singuratatii... si nu gasesc nici o cale de a iesi din acest haos al durerii...
Am plans cand m-am trezit in prapastia adanca din care nu mai puteam iesi...
Dar, curand nu m-am mai zbatut si totul a murit in mine...
Ai plecat, si un intreg Univers ai destramat in doar o secunda...
Nimic nu se mai zbate in sufletul meu...
A obosit de atata framantare...
A amortit in durerea spaimei de tacere eterna...
Doar acum cateva minute erai aici sau poate... acum o vesnicie?..
Iti aud si acum ecoul glasului si il simt cum se amplifica, cum ma invaluie, ametindu-ma...
De spaima ca am sa pierd si ultimele urme ale existentei tale, incetez de a mai respira si ma scufund din ce in ce mai mult in mine...
Stau nemiscata in tacere si incetez de a mai visa eternul vis: TU...
Iarna s-a instalat in mine si m-a inghetat...
O, vino... vino inainte de a muri inghetata in singuratate...

 Daca ti-a placut postarea apasa pe LIKE, pentru a o citi si altii.

Cititi si: Visele mele

Vino in bratele mele

Azi noapte te-am visat, iubite!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...